Sărbătorile lunii octombrie: Sfântul Mare Mucenic Dumitru

Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 26 octombrie. Acesta a trăit pe vremea lui Diocleţian şi Maximilian Galeriu, împăraţi faimoşi ai Imperiului Roman. Dimitrie era fiul voievodului din cetatea Tesalonicului. Acesta a fost botezat în taină, părinţii săi temându-se de ceea ce ar fi putut păţi atât ei, cât şi copilul în acea perioada în care păgânii persecutau creştinii. Acesta a fost învăţat despre Dumnezeu şi creştinism într-o camera ascunsă a palatului lor. Acesta a cunoscut acolo tainele sfintei credinţe şi tot ceea ce putea învaţa despre Dumnezeu şi despre Mântuitor, despre minunile pe care Acesta le-a făcut şi despre milostenia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii Sale. Aceste lucruri reprezintă începuturile lui Dimitrie în slujba lui Dumnezeu.
Sfântul Dumitru,
Datini şi superstiţii
După hramul Sfintei Parascheva din 14 otombrie, Sfântul Dumitru reprezintă ultima şi cea mai însemnată sărbătoare a toamnei, care, conform superstiţiilor pastorale, reprezintă începutul iernii.
Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârsesc în ajun de Sânmedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ţine „Focul lui Sânmedru”, moment în care oamenii obişnuiesc să aprindă focuri în curţi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sănătoşi iar tinerii să se căsătorească.
Conform tradiţiei, persoanele care sar peste flăcări vor fi sănătoşi întregul an şi feriţi de necazuri, nenorociri şi boli. Rolul focului este de a alunga atât fiarele, având şi puteri roditoare, astfel încât după ce este stins oamenii obişnuiesc să arunce în grădină cenuşă şi cărbuni.
De asemenea, în această zi se pomenesc şi morţii şi se da de pomană colivă de Sânmedru dar şi colaci în formă de cruce.
Conform tradiţiei, Sânmedru era considerat patronul păstorilor care adaugă în cadrul superstiţiilor un străvechi obicei care în regiunea Moldovei se practică şi în zilele noastre. Pentru a putea vedea cum va fi iarna care vine, păstorii obişnuiesc să îşi aşeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă care oaie se va aşeza pe el. Dacă o oaie neagră se aşează înseamnă că iarnă va fi una bună, în timp ce dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aprigă.
O altă datină prin care oamenii obişnuiau să vadă cum va fi vremea era mersul oilor în dimineaţa de Sfântul Dumitru. Dacă se va trezi prima oară o oaie albă şi va merge spre sud iarna va fi una grea, iar dacă se va trezi una neagră şi va merge pe nord, iarna va fi uşoară.
În Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Sânmedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respecta toate tradiţiile acestei sărbători vei fi într-adevăr protejat de necazuri şi primejdii.
Peste 315.000 de români
serbează onomastica
Potrivit statisticilor cu această ocazie sărbătoresc onomastica 315.895 de persoane, dintre care 277.700 bărbaţi, iar 38.195 femei. Dintre bărbaţii sărbătoriţi cu acest prilej, 261.437 poartă numele de Dumitru, 8.112 se numesc Mitică, 5.393 – Dimitrie, iar 1.036 – Dumitrache. În rândul femeilor, 29.941 poartă numele de Dumitra, 6.580 Dumitriţa, 480 – Mitra, 383 – Dumitrica, 340 – Demetra, iar 337 – Dumitrana.

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.